• Giovani a confronto per l’indipendenza in Europa

    Giovani a confronto per l’indipendenza in Europa

    Pubblichiamo l’intervento di Giovanni Castronovo, rappresentante di Trinacria, al convegno internazionale “Cunfirenza pi l’innipinnenza ‘n Europa”, svoltasi il 23 aprile presso l’Università degli Studi di Palermo. 

    Sabbinirica a tutti, comu Trinacria semu cuntenti pi daveru d’aviri cca ‘n Sicilia rapprisintanti di Nazziuna senza Statu ca vennu di tutta l’Europa, e vi vogliu diri grazzi di beḍḍu cori.

    Prima di tràsiri nnô discursu di oji vulìa cuntari lestu nzoccu è Trinacria. Trinacria è u muvimentu pi l’innipinnenza dâ Sicilia, un gruppu ca nascìu pi signari na strata nova pû futuru dâ nostra ìsula, dannu vuci a l’idintità nazziunali ca cca è sintuta ormai di ducentu anni. U nostru gruppu arrispunni ê prubblemi suciali e pulìtichi ca ci su’ nnâ nostra ìsula, ca nasceru tutti picchì semu colonia dû Statu talianu.

    Trinacria cerca di arrispùnniri ê dumanni dî picciotti nnî scoli e nni l’università, nnî quartera pupulari, nni l’abbili di viḍḍani, piscatura e di tutti i travagghiatura siciliani. Pi nuatri a risposta è a libbirtà pulìtica dû pòpulu sicilianu.

    Penzu ca attruvàrisi nzèmmula pi arragiunari ncapu u travagghiu ca tutti nuiautri stamu facennu, ognunu nnâ patria so, ni fa crìsciri e armari sempri chiôssai nnâ strata pi l’innipinenza. Ma attruvàrisi oji è ancora chiù mpurtanti pi nautru motivu. U munnu trasìu arrè nnâ guerra, i granni putenzi quasi ca spiḍḍeru di parràrisi e mmeci su’ pronti a cummàttiri.

    Chiḍḍu ca tutti stamu vidennu nni l’urtimi anni cu granni scanta è ca u munnu sta canciannu. L’equilibriu munniali ca li Stati Uniti avìanu mpalazzatu ca spiḍḍuta dâ guerra fredda oji ‘un è chiù all’impedi. Autri Nazziuna, a Cina, a Russia, l’Iran, a Turchia si stannu arriminannu pi allargàrisi, picchì ci cummeni ca u munnu ‘un av’a aviri sulu un centru ca cumanna a tutti i banni. E quannu chiḍḍu ca è l’egemone, quannu cu cumanna si vidi misu chi spaḍḍi ô muru, allura pigghia e cafuḍḍa, e l’autri, ca a taliari ‘un c’arrèstanu, arrispùnninu cafuḍḍannu macari iḍḍi.

    È chiḍḍu ca sta succidennu ora comu ora: cristiani nnuccenti ‘n tuttu u munnu mòrinu pû Risiko ca stannu jucannu picca granni Nazziuna. Tutti i guerri ca avemu sutta l’occhi ntra stu mumentu ‘un su’ spartuti, su’ tutti lijati ntra n’iḍḍi, su’ pezza dâ nova guerra granni ca si sta cummattenu a tutti i banni senza quartera. Pi furtuna, armenu nzinu a oji, n’Europa e ‘n Sicilia bummi ‘un annu arrivatu, ma chistu n’avasta?

    Picchì quannu arriva a crisi, quannu arriva a guerra, a storia nostra ni nzigna ca i stati cintrali, l’Inghilterra, a Francia, a Spagna, l’Italia, a prima cosa ca fannu è abbiari l’abbili e i camurrìi dâ crisi ncapu ê so colonii, ncapu a l’urtimi serbi, adunca ncapu a nautri. E ‘n Sicilia chistu u sapemu bonu: cu tuttu ca ni nuiautri si raffina u 25% dû petroliu dû Statu talianu, cu tuttu ca pruducemu energia pi tutta l’Italia, chi pannelli sulari e tirannu fora u gas, a benzina cca si paga cara e amara, chiôssai dû Nord Italia, picchì semu colonia, e n’attocca tiràrinni macari o sangu pi mannàrilu ô Nord, d’unni è ca asserbi ô Statu talianu.

    Nuiautri macari arrisicamu picchì a Sicilia è ô centru dû Miditirraniu, e cca ci su’ basi militari ca assèrbinu comu u pani â Nato e a li Stati Uniti pi cummàttiri e vìnciri sta guerra, ma nuḍḍu nnî po’ assicurari ca oji o dumani ‘un am’a chianciri u fattu d’aviri l’americani a casa nostra.

    Mittèmmucci puru ca u Statu talianu e l’Unione Europea si vonnu quatalijari dî dazi dî Stati Uniti e dâ guerra cummirciali ca su’ custritti a fari contru a Cina. Adunca arraggiùnanu maneri pi sarbari a ricchizza e l’economia ca ‘un abbàddanu mancu pi sbagghiu a chiḍḍu ca asserbi a nuiautri. Pigghiamu l’accordo Ue-Mercosur, na cosa bona pî granni azienni, na cosa bona pi l’industria di màchini dâ Germania e dû Nord Italia, ma na corda pi mpiccari l’agricurtura siciliana, ca cca duna a manciari a famigghi e paisa sani sani.

    I pìcciuli ca ci su’ vennu mannati tutti d’unni è ca assèrbinu pi ‘un fari astutari l’economia di stati cintrali, e cca ‘un arresta nenti. Cca ‘un ci su’ sordi pi tèniri graputi i spitala, ca nfatti chiùjinu. ‘Un ci su’ sordi pi aggiustari i scoli, i strati e i treni, pi criari travagghiu e futuru pî picciotti ca vonnu arristari ‘n Sicilia. E nfatti, i picciotti su custritti a fujirisinni dâ Sicilia, certi voti senza a spiranza di putiri arriturnari. Chistu voli diri èssiri colonia. Avi dî 160 anni ca n’attuccò stu distinu a nuiautri siciliani, u distinu ca tutti i pòpuli ca su’ rapprisintati ntra sta tavula subbìscinu di assai, troppu tempu.

    E a guerra ca tutti jorna s’aḍḍuma sutta l’occhi nostri rìsica di tenìrinni ancora chiôssai sutta u cumannu, sutta u sfruttamentu di patruna ca mai amu arricanusciutu; ca traseru a casa nostra senza addumannari, accuminciaru a sparari a tutti chiḍḍi ca jisàvanu a testa nnû nomu dâ libbirtà, si pigghiaru tutti i cosi e ‘un ni lassaru mancu l’occhi pi chianciri. Pirò iu ‘un penzu ca a spiranza è appizzata. Picchì si nuiautri semu cca voli diri ca c’è ancora cu voli cummàttiri pâ libbirtà dî so pòpuli. Chiḍḍu ca i nostri organizzazioni fannu tutti i jorna ‘n Sicilia, Sardegna, Paesi Baschi, Catalogna, Galizia, Galles, Bretagna addimostra ca a partita pi l’innipinnenza ‘un spiḍḍìu: e tutta di jucari.

    Forsi ca sta crisi po’ gràpiri n’occasioni pi nuiautri. N’occasioni pi diri ca i Stati Nazziuna ca nisceru fora di l’Ottucentu e dî du’ guerri munniali ‘un su’ giusti. Ci su’ pòpuli ca addumànnanu di putiri parrari nnâ so lingua, di studiari e accanùsciri a so storia, d’aviri ‘n putiri a so terra, di putiri addicìdiri u so distinu. L’UE, ca ora veni scafazzata a dritta e a manca, picchì ‘un avi a forza di fàrisi a so strata senza jiri appressu a li Stati Uniti, av’a canciari.

    Av’a addivintari pi daveru ‘un suggettu puliticu, câ forza pi putiri quataljiari i bisogni di pòpuli ca ci stannu. Attocca a nuiautri travagghiari pi canciàrila chista Europa, ca ‘un av’a a èssiri serba di nuḍḍu. ‘Un s’av’a firrijari di l’autra latata quannu i Stati Nazziuna scafàzzanu a libbirtà e i diritti di Nazziuna senza Statu. Veru è ca u munnu sta canciannu, e taliannu nn’avanzi videmu tempi nìvuri, ma chistu ‘un av’a fari scantari. U mumentu pi costruiri n’Europa nova arrivò.

    È u mumentu pi diri ca u principiu di autodeterminazione di pòpuli ‘un è na parola beḍḍa ma vacanti. Av’a a èssiri l’obiettivu ca tutti nuiautri am’a costruiri jornu doppu jornu. Ntra sti tempi accussì ladii su’ i giovani, semu nuiautri ca avemu u putiri pi canciari i cosi. Attocca a nuiautri abbiàrini ncapu i spaḍḍi a criazzioni di n’Europa nova, di paci, di libbirtà, di populi ca ponnu campari senza patruna foresteri.

Articoli recenti