Pubblichiamo l’intervento di Giovanni Castronovo, rappresentante di Trinacria, al convegno internazionale “Cunfirenza pi l’innipinnenza ‘n Europa”, svoltasi il 23 aprile presso l’Università degli Studi di Palermo.
Sabbinirica a tutti, comu Trinacria semu cuntenti pi daveru d’aviri cca ‘n Sicilia rapprisintanti di Nazziuna senza Statu ca vennu di tutta l’Europa, e vi vogliu diri grazzi di beḍḍu cori.
Prima di tràsiri nnô discursu di oji vulìa cuntari lestu nzoccu è Trinacria. Trinacria è u muvimentu pi l’innipinnenza dâ Sicilia, un gruppu ca nascìu pi signari na strata nova pû futuru dâ nostra ìsula, dannu vuci a l’idintità nazziunali ca cca è sintuta ormai di ducentu anni. U nostru gruppu arrispunni ê prubblemi suciali e pulìtichi ca ci su’ nnâ nostra ìsula, ca nasceru tutti picchì semu colonia dû Statu talianu.
Trinacria cerca di arrispùnniri ê dumanni dî picciotti nnî scoli e nni l’università, nnî quartera pupulari, nni l’abbili di viḍḍani, piscatura e di tutti i travagghiatura siciliani. Pi nuatri a risposta è a libbirtà pulìtica dû pòpulu sicilianu.
Penzu ca attruvàrisi nzèmmula pi arragiunari ncapu u travagghiu ca tutti nuiautri stamu facennu, ognunu nnâ patria so, ni fa crìsciri e armari sempri chiôssai nnâ strata pi l’innipinenza. Ma attruvàrisi oji è ancora chiù mpurtanti pi nautru motivu. U munnu trasìu arrè nnâ guerra, i granni putenzi quasi ca spiḍḍeru di parràrisi e mmeci su’ pronti a cummàttiri.
Chiḍḍu ca tutti stamu vidennu nni l’urtimi anni cu granni scanta è ca u munnu sta canciannu. L’equilibriu munniali ca li Stati Uniti avìanu mpalazzatu ca spiḍḍuta dâ guerra fredda oji ‘un è chiù all’impedi. Autri Nazziuna, a Cina, a Russia, l’Iran, a Turchia si stannu arriminannu pi allargàrisi, picchì ci cummeni ca u munnu ‘un av’a aviri sulu un centru ca cumanna a tutti i banni. E quannu chiḍḍu ca è l’egemone, quannu cu cumanna si vidi misu chi spaḍḍi ô muru, allura pigghia e cafuḍḍa, e l’autri, ca a taliari ‘un c’arrèstanu, arrispùnninu cafuḍḍannu macari iḍḍi.
È chiḍḍu ca sta succidennu ora comu ora: cristiani nnuccenti ‘n tuttu u munnu mòrinu pû Risiko ca stannu jucannu picca granni Nazziuna. Tutti i guerri ca avemu sutta l’occhi ntra stu mumentu ‘un su’ spartuti, su’ tutti lijati ntra n’iḍḍi, su’ pezza dâ nova guerra granni ca si sta cummattenu a tutti i banni senza quartera. Pi furtuna, armenu nzinu a oji, n’Europa e ‘n Sicilia bummi ‘un annu arrivatu, ma chistu n’avasta?
Picchì quannu arriva a crisi, quannu arriva a guerra, a storia nostra ni nzigna ca i stati cintrali, l’Inghilterra, a Francia, a Spagna, l’Italia, a prima cosa ca fannu è abbiari l’abbili e i camurrìi dâ crisi ncapu ê so colonii, ncapu a l’urtimi serbi, adunca ncapu a nautri. E ‘n Sicilia chistu u sapemu bonu: cu tuttu ca ni nuiautri si raffina u 25% dû petroliu dû Statu talianu, cu tuttu ca pruducemu energia pi tutta l’Italia, chi pannelli sulari e tirannu fora u gas, a benzina cca si paga cara e amara, chiôssai dû Nord Italia, picchì semu colonia, e n’attocca tiràrinni macari o sangu pi mannàrilu ô Nord, d’unni è ca asserbi ô Statu talianu.
Nuiautri macari arrisicamu picchì a Sicilia è ô centru dû Miditirraniu, e cca ci su’ basi militari ca assèrbinu comu u pani â Nato e a li Stati Uniti pi cummàttiri e vìnciri sta guerra, ma nuḍḍu nnî po’ assicurari ca oji o dumani ‘un am’a chianciri u fattu d’aviri l’americani a casa nostra.
Mittèmmucci puru ca u Statu talianu e l’Unione Europea si vonnu quatalijari dî dazi dî Stati Uniti e dâ guerra cummirciali ca su’ custritti a fari contru a Cina. Adunca arraggiùnanu maneri pi sarbari a ricchizza e l’economia ca ‘un abbàddanu mancu pi sbagghiu a chiḍḍu ca asserbi a nuiautri. Pigghiamu l’accordo Ue-Mercosur, na cosa bona pî granni azienni, na cosa bona pi l’industria di màchini dâ Germania e dû Nord Italia, ma na corda pi mpiccari l’agricurtura siciliana, ca cca duna a manciari a famigghi e paisa sani sani.
I pìcciuli ca ci su’ vennu mannati tutti d’unni è ca assèrbinu pi ‘un fari astutari l’economia di stati cintrali, e cca ‘un arresta nenti. Cca ‘un ci su’ sordi pi tèniri graputi i spitala, ca nfatti chiùjinu. ‘Un ci su’ sordi pi aggiustari i scoli, i strati e i treni, pi criari travagghiu e futuru pî picciotti ca vonnu arristari ‘n Sicilia. E nfatti, i picciotti su custritti a fujirisinni dâ Sicilia, certi voti senza a spiranza di putiri arriturnari. Chistu voli diri èssiri colonia. Avi dî 160 anni ca n’attuccò stu distinu a nuiautri siciliani, u distinu ca tutti i pòpuli ca su’ rapprisintati ntra sta tavula subbìscinu di assai, troppu tempu.
E a guerra ca tutti jorna s’aḍḍuma sutta l’occhi nostri rìsica di tenìrinni ancora chiôssai sutta u cumannu, sutta u sfruttamentu di patruna ca mai amu arricanusciutu; ca traseru a casa nostra senza addumannari, accuminciaru a sparari a tutti chiḍḍi ca jisàvanu a testa nnû nomu dâ libbirtà, si pigghiaru tutti i cosi e ‘un ni lassaru mancu l’occhi pi chianciri. Pirò iu ‘un penzu ca a spiranza è appizzata. Picchì si nuiautri semu cca voli diri ca c’è ancora cu voli cummàttiri pâ libbirtà dî so pòpuli. Chiḍḍu ca i nostri organizzazioni fannu tutti i jorna ‘n Sicilia, Sardegna, Paesi Baschi, Catalogna, Galizia, Galles, Bretagna addimostra ca a partita pi l’innipinnenza ‘un spiḍḍìu: e tutta di jucari.
Forsi ca sta crisi po’ gràpiri n’occasioni pi nuiautri. N’occasioni pi diri ca i Stati Nazziuna ca nisceru fora di l’Ottucentu e dî du’ guerri munniali ‘un su’ giusti. Ci su’ pòpuli ca addumànnanu di putiri parrari nnâ so lingua, di studiari e accanùsciri a so storia, d’aviri ‘n putiri a so terra, di putiri addicìdiri u so distinu. L’UE, ca ora veni scafazzata a dritta e a manca, picchì ‘un avi a forza di fàrisi a so strata senza jiri appressu a li Stati Uniti, av’a canciari.
Av’a addivintari pi daveru ‘un suggettu puliticu, câ forza pi putiri quataljiari i bisogni di pòpuli ca ci stannu. Attocca a nuiautri travagghiari pi canciàrila chista Europa, ca ‘un av’a a èssiri serba di nuḍḍu. ‘Un s’av’a firrijari di l’autra latata quannu i Stati Nazziuna scafàzzanu a libbirtà e i diritti di Nazziuna senza Statu. Veru è ca u munnu sta canciannu, e taliannu nn’avanzi videmu tempi nìvuri, ma chistu ‘un av’a fari scantari. U mumentu pi costruiri n’Europa nova arrivò.
È u mumentu pi diri ca u principiu di autodeterminazione di pòpuli ‘un è na parola beḍḍa ma vacanti. Av’a a èssiri l’obiettivu ca tutti nuiautri am’a costruiri jornu doppu jornu. Ntra sti tempi accussì ladii su’ i giovani, semu nuiautri ca avemu u putiri pi canciari i cosi. Attocca a nuiautri abbiàrini ncapu i spaḍḍi a criazzioni di n’Europa nova, di paci, di libbirtà, di populi ca ponnu campari senza patruna foresteri.




